Natura la usa ta #podcast

About Natura la usa ta #podcast

Un podcast realizat de Asociația Parcului Natural Văcărești. Sunet: Electric Brother Grafică și montaj: Kuantum Studio Ne găsești și aici: https://www.facebook.com/parculnaturalvacaresti https://www.instagram.com/parculnaturalvacaresti/ https://www.youtube.com/channel/UCofq6-lrM7DUvNspByQoGWA Ne poți susține proiectul printr-o donație: https://parcnaturalvacaresti.ro/implica-te

Publisher

Asociația Parcul Natural Văcărești

Category

science

Language

ro

Explicit

No

First episode

23 Sept 2020

Latest episode

14 Nov 2023

Latest episodes

41 episodes in the feed.

1. 

   14 Nov 2023

   Dialog despre Natură și Oraș // Recuperarea patrimoniului natural și cultural

   Dacă sunteți genul care merge în drumeții prin parcuri naționale sau alte arii protejate, sunt șanse mari să fi dat peste case vechi, biserici de lemn sau de zidurile vreunei cetăți. Sau, întrând în vorbă cu localnicii, poate ați aflat câte ceva despre sărbătorile și tradițiile locului. Toate cele enumerate sunt forme de patrimoniu, fie că vorbim de patrimoniu natural sau cultural. Nu de puține ori, patrimoniul natural și cel cultural se pot pune reciproc în valoare. Am discutat despre acest subiect în cadrul Dialogului despre Natură și Oraș din 7 noiembrie 2023. Și chiar dacă toate evenimentele din seria Dialog despre Natură și Oraș au fost special, acesta ne-a scos din zona de confort și ne-a dat multe teme de gândire. Alexandru Andrășanu, expert geoparcuri UNESCO: “Patrimoniul e tot ce am primit, de la oameni sau de la natură, și e ce trebuie să dăm mai departe. Fără patrimoniu suntem pierduți în timp și spațiu. Știți că există acea comedie cu un cuplu în care ea uita tot ce a făcut în ziua precedentă (n.r. “50 First Dates” cu Adam Sandler și Drew Barrymore). În fiecare zi se uita la o înregistrare, ca să își dea seama cine e și cine sunt cei din jurul ei. Cumva, acela e patrimoniul.” Eugen Vaida, fondator Ambulanța pentru Monumente: „Patrimoniul natural înseamnă apa curată sau aer curat. Patrimoniul cultural înseamnă identitate și echilibru. Foarte mulți dintre noi suntem în cautarea identității, și câți dintre dumneavoastră ați cunoscut oameni care nu își găsesc locul? Sau își schimbă des locul de muncă sau se mută dintr-o parte în alta? Oamenii aceștia își caută identitatea.” Florin Stoican, președintele Rețelei pentru Natură Urbană: “Oamenii trebuie să perceapă patrimoniul ca o sursă de bunăstare și trai sănătos. Dacă se va întâmpla acest lucru, ei singuri vor investi în conservarea lui și nu va mai fi cazul să vină vreo autoritate să le impună lucruri sau să le dea amenzi. Legile nu sunt decât niște convenții și autoritățile sunt exponenți ai societății noastre . Noi toți avem puterea de a salva, conserva și da mai departe patrimoniul.” ..... Urmărește-ne și aici: Instagram: https://bit.ly/2JksIfX Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana Website: https://bit.ly/3mAkAGj Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești. Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric Grafică și montaj: Kuantum Studio Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă! ⁠#podcast⁠ (https://www.youtube.com/hashtag/podcast) ⁠#NaturaLaUsaTa⁠ (https://www.youtube.com/hashtag/naturalausata) ⁠#BiodiversitateUrbana⁠ (https://www.youtube.com/hashtag/biodiversitateurbana) ⁠#ReteauaPentruNaturaUrbana⁠ (https://www.youtube.com/hashtag/reteauapentrunaturaurbana) ⁠#haide⁠ (https://www.youtube.com/hashtag/haide) ⁠#ActiveCitizensFund⁠ (https://www.youtube.com/hashtag/activecitizensfund) ⁠#Romania⁠ (https://www.youtube.com/hashtag/romania) ⁠#ActiveCitizens⁠ (https://www.youtube.com/hashtag/activecitizens) ⁠#EEAandNorwayGrants (https://www.youtube.com/hashtag/eeaandnorwaygrants)

2. 

   4 Oct 2023

   De ce nu este șacalul o specie invazivă? / Dialog cu Ovidiu Banea, ecolog-biolog la ONG Crispus Sibiu

   “Prezența șacalului auriu în localități este un indicator al ignoranței umane și al gunoaielor aruncate de-a valma și nereciclate”, spune Ovidiu Banea, ecolog-biolog la Crispus NGO Sibiu România. Și da, șacalii mai vânează și iezi, viței sau păsări de curte. Însă o gospodărie înconjurată cu un gard și păzită de câini este mult mai puțin tentantă pentru șacali. Desigur, mai contează și faptul că, în mod frecvent, animalele domestice moarte sunt aruncate pe câmp, în loc să fie incinerate sau, măcar, îngropate. Altfel, în zonele agricole, hrana șacalilor este formată într-o proporție covârșitoare (până la 80%) de rozătoare. Dacă mai punem și faptul că neutralizează virușii gripei porcine sau aviare consumând cadavre de mistreți sau păsări sălbatice, rezultă că șacalii pot să ne fie de ajutor. Acesta și unul dintre motivele pentru care, surpinzător pentru mulți, sacalul auriu (Canis aureus) se află în Anexa a V-a a Directivei Habitate, alături de capra neagră (și nu numai). Simplificând, șacalul auriu și capra neagră beneficiază de același statut de protecție la nivelul Uniunii Europene. În cazul lor, este obligatoriu studiul efectivelor si monitorizarea acestora înaintea luării oricăror măsuri de management, cum ar fi, în cazul șacalilor din România, cote de vânătoare de peste 80%. În situația de față, vorbim despre cote de exterminare. În mod cert, șacalii s-au înmulțit foarte mult în ultimele decenii. Însă, în niciun caz, nu e vorba despre o specie nouă în fauna României. Prima documentare științifică a avut loc în 1929, pe un ostrov al Dunării, însă specia a fost consemnată cu mult timp înainte. De exemplu, în Descriptio Moldaviae (apărută la început de secol 18), Dimitrie Cantemir vorbește despre cical / șacal. Ca să fim cât se poate de onești, sunt și specialiști (Mihai Marinov este unul dintre ei) care consideră că cicalul lui Cantemir nu ar fi neapărat tot una cu șacalul, ci un cumul de mai multe animale. Șacalul apare însă și în memoriile de război ale lui George Topârceanu; “…nu-mi venea să cred când spuneau bulgarii că prin aceste locuri trăiesc în libertate şacali, ca-n pustiul Arabiei pietroase – până ce-am văzut cu ochii unul într-o noapte, ţinând discurs la lună.” Prin urmare, șacalii ajungeau ocazional și în România, dar fiind o prezență mult mai discretă decât acum, nu au lăsat urme în mentalul colectiv. Așa se face că avem povești, legende, locuri sau nume care amintesc de lupi, urși sau vulpi. Nu și despre șacali. Pe viitor însă, foarte probabil, lucrurile se vor schimba. ..... Urmărește-ne și aici: Instagram: https://bit.ly/2JksIfX Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana Website: https://bit.ly/3mAkAGj Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești. Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric Grafică și montaj: Kuantum Studio Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă! #podcast (https://www.youtube.com/hashtag/podcast) #NaturaLaUsaTa (https://www.youtube.com/hashtag/naturalausata) #BiodiversitateUrbana (https://www.youtube.com/hashtag/biodiversitateurbana) #ReteauaPentruNaturaUrbana (https://www.youtube.com/hashtag/reteauapentrunaturaurbana) #haide (https://www.youtube.com/hashtag/haide) #ActiveCitizensFund (https://www.youtube.com/hashtag/activecitizensfund) #Romania (https://www.youtube.com/hashtag/romania) #ActiveCitizens (https://www.youtube.com/hashtag/activecitizens) #EEAandNorwayGrants (https://www.youtube.com/hashtag/eeaandnorwaygrants)

3. 

   4 Sept 2023

   Ce-i cu atâtea călugărițe pe Facebook? // Discuție cu Alexandru Rădac, entomolog și membru Bio-Team

   Aproape sigur, în ultimele luni ați văzut câteva (zeci de…?) postări, în care călugărițe fotogenice au fost suprinse uitându-se spre cameră, cu membrele anterioare împreunate, ca și cum s-ar ruga. De aici, denumirea de “călugăriță” și, cam în orice limbă, numele insectei are legătură cu această postură. Paradoxal, membrele cu care “se roagă” sunt cele cu care își prinde prada. În ciuda numelui care denotă inocență, femela călugăriță practică ceva ce se numește “canibalism sexual”. Pe scurt, pentru mulți masculi, prima împerechere este și ultima. Alexandru Rădac, entomolog și membru al Asociației Bio-Team, ne-a explicat că o astfel de pradă este, practic, de nerefuzat pentru o femelă care urmează să depună ponta. Motivul? O călugăriță bine hrănită depune mai multe ouă. Apropo de ouă… călugărițele le depun într-un fel de pungă, ce poartă numele de ootecă. Le lasă pe te miri ce, de la materiale de construcții, cutii sau plante ornamentale. Fără să știe, oamenii le transportă în toate direcțiile și, cu ajutorul involuntar al oamenilor, călugărițele își extind arealul. Concret, o populație se poate întemeia pornind de la o singură ootecă transportată accidental, și nu neapărat de la un mascul și o femelă care ar fi ajuns într-un oraș anume. În postările de pe Facebook, v-am rugat să puneți în comentarii fotografii cu călugărițe. Am rămas cu gură căscată după ce le-am numărat: peste 80 de fotografii sau filmări doar pe pagina Rețeaua pentru Natură Urbană și ceva mai mult de 50 pe Asociația Parcul Natural Văcărești. Vă mulțumim! Deloc întâmplător, într-o proporție covârșitoare, erau călugărițe asiatice (Hierodula tenuidentata), care au fost identificate în România în 2018. Se găsesc în număr foarte mare în Dobrogea și e posibil ca expansiunea să fi început în zona porturilor, după ce călugărițele asiatice sau ootecile lor ar fi venit pe vapoare. Și, mai spune Alexandru Rădac, speciei îi priește clima ceva mai caldă din sudul și vestul României. În ciuda înmulțirii (deocamdată) explozive, entomologii cu care am vorbit nu se așteaptă la vreo apocalipsă provocată de specia invazivă care a ajuns recent în România. Și nu, călugărițele asiatice sau europene (Mantis religioasa) nu sunt veninoase și nu sunt periculoase pentru om. Așa ca dacă le întâlniți (așa cum se întâmplă tot mai des), bucurați-vă de prezența lor, precum și de faptul că se hrănesc cu orice insecte mai mici decât ele. Mănâncă inclusiv țânțari, molii sau ploșnite, scutindu-vă de folosirea unei cantități impresionante de insecticid. ..... Urmărește-ne și aici: Instagram: https://bit.ly/2JksIfX Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana Website: https://bit.ly/3mAkAGj Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești. Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric Grafică și montaj: Kuantum Studio Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă! #podcast (https://www.youtube.com/hashtag/podcast) #NaturaLaUsaTa (https://www.youtube.com/hashtag/naturalausata) #BiodiversitateUrbana (https://www.youtube.com/hashtag/biodiversitateurbana) #ReteauaPentruNaturaUrbana (https://www.youtube.com/hashtag/reteauapentrunaturaurbana) #haide (https://www.youtube.com/hashtag/haide) #ActiveCitizensFund (https://www.youtube.com/hashtag/activecitizensfund) #Romania (https://www.youtube.com/hashtag/romania) #ActiveCitizens (https://www.youtube.com/hashtag/activecitizens) #EEAandNorwayGrants (https://www.youtube.com/hashtag/eeaandnorwaygrants)