

- 45
- Episodes
- 2020
- First episode
About Doza de Optimism
Doza de optimism - emisiune radio, difuzată de luni până vineri la Radio Brașov Mi-am propus prin aceste doze zilnice, să ofer soluții rapide sau explicații simple unor probleme cotidiene sau mai mult, de natură psihologică. De multe ori nu înțelegem cu adevărat de ce simțim unele lucruri, sau de ce nu simțim, de ce vrem să facem un lucru într-un anumit fel, sau de ce simțim că mai bine este să nu îl facem. Doza de optimism este o doză ce lămurește, clarifică și te face să gândești! La ce? Ascultă doza în fiecare zi, și vei afla!
- Publisher
- Antrenor de Performanță
- Category
- education
- Language
- ro
- Explicit
- No
- First episode
- 20 May 2020
- Latest episode
- 16 Feb 2021
Latest episodes
45 episodes in the feed.

16 Feb 2021
Părinte
Să fii părinte e unul dintre cele mai dificile joburi pe care le-ar putea avea cineva, mai ales că, pentru asta, cei mai mulți suntem prost pregătiți. Ideea de a avea un copil este în același timp minunată și înspăimântătoare. Dar câți dintre cei ce reflectă la idea de a deveni părinți pentru prima data se gândesc că bebelușul va deveni în scurtă vreme preșcolar, puber, și adolescent? Decizia de a deveni părinte este în mare măsură una egoistă. O persoană poate decide să aibă copii dintr-o serie întreagă de motive legate de împlinirea personală. Unii oameni țin să aibă copii deoarece un copil este un obiect al iubirii sau pentru că vor să își vadă sămânța dusă mai departe ori fiindcă ceasul biologic le sună asurzitor pe dinăuntru. Alții vor să îi ofere puiului viața pe care ei nu au avut-o niciodată și astfel să își potolească senzația că ceva le-a lipsit mereu. Iar unii ajung să fie părinți pentru copiii altora atunci când copii erau deja pe lume și au venit la pachet. Dacă vii dintr-o familie sănătoasă deții deja un model de creștere a copiilor pe care îl poți folosi pe măsură ce înaintezi. De asemenea e posibil să primești și din familia de origine ceva indicații prețioase. Dacă însă vii dintr-o familie disfuncțională foarte probabil, ceea ce ai învățat acolo este exact ce nu îți dorești pentru tine și noua ta familie. Și totuși dacă știi ce nu vrei nu înseamnă că știi ce vrei sau cum să obții ceea ce îți dorești. Obiectivele parentingului sunt ușor de pus în cuvinte. Menirea noastră supremă este aceea de a crește ființe umane sănătoase fizic și emoțional, care să fie stăpâne pe propriul destin și să dea un sens vieții lor. Să începem prin a admite faptul că toți copii au drepturi și că e responsabilitatea părinților să se asigure că acele drepturi sunt liber exprimate, așa cum au fost ele enunțate în cartea sa, „Mai bun decât părinții tăi„ scrisă de Dr Janet Woititz. Deși parentingul ar putea fi ceva nou pentru tine nu trebuie să reinventezi roata ca să ai succes. Când ai îndoieli amintește-ți că și alții s-au simțit nesiguri înaintea ta, iar asta nu i-a împiedicat să găsească niște căi de a își crește copii în mod adecvat. Întotdeauna să ții minte că supunerea copiilor nu reprezintă măsura unui bun parenting. Să știi ce e bine și ce e rău, precum și abilitatea de a face alegeri responsabile ilustrează o balanță mult mai echilibrată în parenting. Chiar și așa tot vei face greșeli. Și este important să greșești. Dacă cei mici văd că nu ești perfecțiunea întruchipată, dar că ceri iertare când o dai în bară și te corectezi, se vor simți mai liberi să își trăiască viața și vor învăța cum să ceară la rândul lor iertare și să își corecteze propriile greșeli. Deci, fruntea sus! Fii copil cu copilul tău. Distrează-te, murdărește-ți pantofii în noroi alături de el și cine știe s-ar putea să descoperi că a fi părinte poate fi chiar amuzant

16 Feb 2021
Comparația
În psihologia pozitivă, comparația este o otravă pentru starea de bine. Se spune adesea că există trei comparații pentru a îți strica fericirea: să compari ceea ce trăiești acum cu ceea ce ai trăit cel mai bine în viața ta în trecut, cu ceea ce trăiesc persoanele mai norocoase ca tine, cu ceea ce visezi să trăiești. După acest triplu travaliu, există toate șansele să te simți mai puțin fericit ca înainte. Studiile în domeniu arată că persoanele fericite își compară mai puțin soarta cu a celorlalți. Și de asemenea că se bucură de binele celorlalți. Budiștii numesc asta iubire altruistă. Descoperim în ziua de azi că a cultiva astfel de gânduri bune face mult bine celor care le nutresc. Uneori, comparația cu alții ne poate fi de ajutor, în sensul că putem găsi în ei modele de îmbunătățire a propriei vieți și inspirație pentru a face schimbările pe care ni le doream. Alteori, însă, a te compara cu alții poate fi un mijloc de a te supra analiza, de a-ți crea idei false și de a-ți forma impresia că o mulțime de lucruri sunt în neregulă cu tine. Dacă îți iei angajamentul față de tine să fii profund recunoscător pentru ceea ce este bun în viața ta și să îți reamintești zilnic de acest lucru, vei fi mult mai puțin vulnerabil la comparația cu alții și la invidie. Fiecare este liber să trăiască așa cum dorește și să își îmbunătățească situația cum consideră de cuviință, deci nu lăsa pe nimeni să-ți spună că nu e suficient ce ai tu sau ce ești ca persoană. Oamenii sunt diferiți, și, dacă unii se simt mulțumiți când aleargă după bani, alții se simt mulțumiți dacă au o familie iubitoare, o profesie pe care o practică responsabil și cu drag și bani cât să-și acopere nevoile și să-și permită unele momente de răsfăț. Să-ți dorești ce au alții este o pierdere de timp și de nervi, cu excepția faptului în care ți-ar plăcea să fii ca ei în lucrurile care contează. Dacă admiri la alții valori profunde, cum ar fi generozitatea sau loialitatea, în acest caz este benefic să te lași inspirat de ei și să te străduiești să fii și tu o persoană mai bună. Pentru a fi fericiți, una dintre metode este de a ne compara cu noi înșine, și nu cu ceilalți. De a ne dori mereu ca mâine să fim mai buni, mai iubitori, mai generoși decât suntem astăzi. Și, nu în ultimul rând, de a face acele lucruri care ne bucură și ne confera, realmente, sentimentul de împlinire. Fii cea mai bună versiune a ta!

16 Feb 2021
Stresul
Stresul este epidemia globală a timpului nostru. Și totuși, Hans Selye, cel care a formulat, în 1937, primul model teoretic și experimental al stresului, valabil și astăzi în liniile sale esențiale, considera că lipsa stresului înseamnă moarte, astfel că el a definit stresul ca sindrom general de adaptare. Din această perspectivă, stresul nu numai că este inevitabil, dar e indispensabil ca factor de succes adaptativ. Atunci când vorbim despre stres ca factor nociv ne referim la ceea ce Selye numea “‘disstress”, care apare în momentul când resursele de adaptare ale organismului sunt suprasolicitate. Stresul este o componenta inevitabilă a vieții. Daca înveți cum să-l gestionezi cu succes, îți poate îmbunătăți în mod semnificativ sănătatea mentală și fizică. Toți ne confruntăm cu situații de stres, însă folosim exemple diferite pentru a-l descrie. Tu poate definești stresul ca fiind traficul bară la bară, un termen strâns de execuție a unui proiect, o boala care îți provoacă griji sau o ceartă cu partenerul. Din punct de vedere psihologic, aceste exemple sunt interpretate ca factori de stres – adică diverse tipuri de evenimente și circumstanțe stresante. Iar a defini stresul într-un mod mai precis, acesta este un răspuns fizic automat în fața unor provocări sau a oricărei situații care îți impune adaptarea la o schimbare. Indiferent dacă factorul de stres specific cu care te confrunți este un accident de mașină, o ceartă puternică sau durerea provocată de artrită, fiecare amenințare potențială sau efectivă declanșează o cascadă de hormoni ai stresului care produc modificări fiziologice bine orchestrate. Cunoști cu siguranță aceste senzații. Inima îți bate mai repede. Mușchii se încordează. Respirația este accelerată, îți apar broboane de sudoare pe frunte sau îți transpiră mâinile. Însă modul și motivul pentru care aceste reacții au loc, precum și efectele declanșate atunci când aceste reacții se produc în mod repetat de-a lungul timpului - sunt întrebări la care cercetătorii încearcă de mulți ani să găsească răspunsuri. Folosirea regulată a tehnicilor de gestionare a stresului te poate ajuta să îți calmezi sistemul nervos și să restabilești echilibrul. Câteva metode de lucru pentru gestionarea situațiilor stresante sunt: · Dezvoltarea abilităților de comunicare; · Dezvoltarea relațiilor sociale; · Schimbarea perspectivei din care privim anumite situații; · Atunci când consideri că treci printr-o situație stresantă hobby-urile vă pot oferi momente de liniște, de relaxare. Sportul este de asemenea foarte important, pentru că ajută la îmbunătățirea stării de sănătate fizică și psihică. Este foarte important să găsești acel sport pe care îl poți face cu zâmbetul pe buze pentru ca efectul acestuia să fie maxim. Pe scurt dacă reușești să îmbini în mod corect viața personală cu cea profesională, atunci poți găsi acel echilibru care să te poată face să treci peste orice situație stresantă. Resursele de care ai nevoie sunt: · Somnul - trebuie să încerci să fie de calitate; · Viața personală - în care să încerci să găsești un partener pe care să te poți baza; · Sportul - te poate ajuta să te descarci de emoțiile negative; · Prietenii adevărați, cei care să îți fie aproape atunci când te afli într-o situație stresantă. · Psihologul. În concluzie, pentru a învăța cu adevărat să gestionezi situațiile stresante este bine să ai în vedere un plan extins la care să lucrezi alături de un specialist.
Contact Doza de Optimism
- Guest appearances
- Does not typically book guests
Based on episode analysis; this does not confirm that the show is currently accepting guests.
Host of Doza de Optimism?
Claim your podcast to manage its listing and keep your show details accurate.
Pod Engine is an independent podcast discovery and analytics service and is not affiliated with or endorsed by this podcast. Artwork and show content belong to their owners. Full legal notice.
Explore this show
Podcast research with Pod Engine