24 May 2021
Cătălin Bogatu, Head of Investigations Unit E.ON România: Când un sistem e fraudat, nu prea are nimeni de câștigat în final
Avem fraudă. Chiar dacă nu vorbim despre ea în mod public sau cel puțin nu mai departe de știrile zilnice. Și acolo, în știri, frauda este adusă în discuție mai mult în contextul Statului sau afacerilor cu Statul, nicidecum nu este tratată în spectrul ei foarte larg de prezență.
Frauda ocupațională (https://spiaromania.com/blog/frauda-ocupationala-comisa-de-proprii-angajati/), căci în termeni tehnici asa-i spune, produce pierderi considerabile inclusiv în mediul privat. Dintr-un studiu făcut recent de PwC (Pricewaterhouse Coopers) reiese faptul că 2020 aproape jumătate dintre companiile chestionate au răspuns că au fost victimele fraudelor produse înăuntrul sau din afara lor. Banii scurși sunt în proporție de 5% din total venituri. Dacă nu o analizezi superficial, vei vedea că 5% din banii care intră într-o companie nu reprezintă chiar bani de un papagal fără sare și-un bebeluș de bere.
Situațiile astea nu-s comode nimănui și, în final, nimeni nu câștigă 100%. Toți actorii implicați într-o fraudă, mai devreme sau mai târziu, au de suferit ceva.
Cătălin Bogatu, invitatul meu din acest episod, este Head of Investigations Unit în cadrul grupului de companii E.ON România. A durat ceva până l-am găsit ca să-mi fie interlocutor, pentru că nu aveam nevoie doar de cineva care să-mi explice specificitatea unei fraude dintr-o anumită industrie, ci de o persoană cu foarte multă experiență în combaterea fraudei și care să cunoască cât mai bine modurile ei de manifestare la modul general.
Cătălin mi-a explicat diferența între white collar crime și blue collar crime, ce însemnă specificitea unei fraude, cum faci prevenție, cum alegi oamenii cu care lucrezi, cu cine lucrează și dacă colaborează cu structuri abilitate ale Statului, cum poți implementa politici pentru a facilita accesul avertizorilor de integritate la tine, ce-i ăla un whistlerblower sau avertizor de integritate, cine pierde și de ce și multe alte detalii care inclusiv demitizează munca unui investigator antifraudă. Hai, că toți avem o idee asupra muncii lui ba din filme, ba de la buletinele de știri.
Am vorbit, evident, și despre comunicare de criză. Era locul. Pentru că o fraudă poate, prin caracteristicile pe care le are, să afecteze imaginea companiei în fața multor stakeholders.
Invitatul meu va fi prezent în panelul despre frauda în energie din cadrul Fraud Summit by SPIA (https://fraudsummit.ro), liderul noii generații de investigatori privați din România. Eu voi fi moderatorul acestui eveniment, primul foarte mare de acest gen și care are ca scop ridicarea nivelului de conștientizarea asupra acestui fenomen în România. Pentru că dacă nu vorbim despre probleme, asta nu înseamnă că nu există și cea mai bună metodă de prevenție, până la urmă, este vorbit despre ele și astfel să începem să recunoaștem patterns, să ne facem treaba de bine intenționați și să raportăm problema, și, normal, să aflăm variante de rezolvare ale problemei care în acest caz se numește fraudă.
Dacă vreți să participați vă înscrieți pe fraudsummit.ro (http://fraudsummit.ro/). Are loc în 27 mai de la ora 09:00, va fi transmis live online de la scena-platou de la Le Chateau București, și timp de 7 ore voi fi pe scenă să vorbesc și o să învăț alături de invitații mei despre fraudă la modul general, cât și în mod particular pe tot fel de industrii. Voi avea prezent chiar și un investigator privat sub acoperire! Care va veni, exact, sub acoperire!
Acest episod face parte din campania de promovare a fraudsummit.ro (http://fraudsummit.ro/).
